Iertare

Nu am ştiut că Tu eşti iubirea cea veşnică, şi am crezut că iubirea de aici, de pe pămănt mă împlineşte

Nu am ştiut măsura iubirii Tale, când ai venit să mântuieşti pe cei păcătoşi

Nu am ştiut că atât de mult ne iubeşti şi tot răul îl îndrepţi spre bine

Nu am ştiut să apreciez ce am, orb am fost şi am căzut, dar Tu aici ai rămas

Merit Doamne? Simt că nu mă mai pot linişti şi la Tine alerg să mă regăsesc, şi să te iubesc.

Lasă-mi mie crucea mea, să stea ea lângă mine şi să mă apere de tot răul

Lasă-mi mie lacrimile mele de pocăinţă, şi rămâi aici lângă mine

Lasă-mă să te privesc şi să stau lângă Tine mereu.

Vreau să fiu un fir de iarbă în Împărăţia Ta, şi să mă iubeşti aşa cum sunt

Pentru că Tu eşti iubirea de care nu ne putem sătura.

Iubeşte-mă Doamne şi pe mine aşa cum sunt, că tare mult mi-e dor de iubirea Ta pe care am pierdut-o

Iubeşte-mă Bunule, că sufletul meu însetează după duhul Tău

Iubeşte-mă Doamne şi pe mine, că mă simt neputincios.

Bunule, iartă-mă!